Treceți la conținutul principal

Postări

Se afișează postări din iunie, 2012

Billie Boy

Ce ţi-e şi cu preşedinţii ăştia.
Bill Clinton,fostul preşedinte al SUA a reuşit să ocupe din nou prima pagină a ziarului.De data asta nu cu un scandal.Aflat în Irlanda la o conferinţă a aflat că în hotelul unde era cazat avea loc o nuntă şi şi-a făcut apariţia .A făcut chiar şi o poză cu mirii şi le-a urat succes.
Mirele chiar a apucat să îi mulţumească pentru eforturile depuse pentru pacea mondială.Sincer eu eram mai interesat dacă a oferit un dar mirilor,eventual o viză de America.Probabil dacă ar fi participat la o nuntă de scoţieni nu scăpa doar cu o fotografie.
sursa

Dar vă las cu un moment amuzant din trecutul său.O altă primă pagină






Eu si filmul

There's no reason to become alarmed, and we hope you'll enjoy the rest of your flight. By the way, is there anyone on board who knows how to fly a plane?
Aiplane-1980
Săptămâna asta e timpul unui nou film să fie sub lupă.Airplane este cel ales.E o parodie în care îşi face apariţia şi genialul Leslie Neilsen,un maestru al acestui gen de comedie,absurdă.Nu cred că vreun film cu Leslie poate fi dezamăgitor.
Povestea din Airplane e doar un pretext pentru a pune personajele în situaţii din ce în ce mai hilare.Ted Striker,un fost pilot în aviaţia americană are coşmaruri datorită unei misiuni nereuşite în război.Însă atunci când iubita sa,stewardesă, hotărăşte să îl părăsească el se urcă în acelaşi avion.
Din păcate întreg echipajul face toxiinfecţie alimentară aşa că singura şansă de a duce avionul în siguranţă la destinaţie rămâne Ted.În fond ce se poate întâmpla când pui un fost pilot căruia îi e frică să zboare la comanda unui avion plin.
Cu siguranţă cei obişnuiţi cu umorul specific …

Misiune Imposibila

Un geniu al matematicii a creat cel mai greu joc de Sudoku din lume.A spus că e nevoie de 2 zile pentru a-l termina.

Amintire

Astăzi e o zi specială.Blogul meu împlineşte o săptămână.La o aşa ocazie aş vrea să public un articol la fel de special.Despre cel mai bun prieten al meu,Adi.
L-am cunoscut la puţin timp după ce m-am mutat în cartier.Era vară aşa că eu l-am cunoscut aşa cum l-a lăsat d-zeu.Visul lui era să fie gunoier.Nici până azi nu îmi pot da seama de ce ar fi ales aşa o meserie.Probabil datorită limbajului,ce era mai colorat decât un păun,dar asta nu a fost niciodată o problemă pentru mine.
Primul lucru pe care îl faceam atunci când unul ieşea afară era să îl chemăm pe celălalt.Împreună am spart cauciucurile unui om care nu ne făcuse absolut nimic cu bucăţi mici dintr-un gard,pe care i le-am pus sub roţi iar el nu le-a văzut când a plecat dimineaţă cu maşina,am rupt bucăţi din acelaşi gard pentru a le înfige într-un pom ca să ne putem sui în el,am săpat după râme (era pescat amator),am dat cu pietre într-o uşă de metal la 10 seara,am jucat fotbal în grădina unei sărmane batrânici care ne blestema fi…

Eu şi biserica

Majoritatea celor ce mă cunosc ştiu deja faptul că eu sunt ateu.Dar nu despre asta va fi vorba în acest articol.Din câte îmi amintesc,eu nu m-am spovedit niciodată aşa că eu zic să fie azi prima.
Azi nu mă voi lua de instituţia bisericii,care funcţionează dupa propriile legi..În rândurile următoare nu voi spune că sunt mai multe biserici construite pe an în România decât spitale sau şcoli.Sau faptul că au declarat fructele de mare drept comestibile în post.
De niciunul din aceste lucruri sau altele mai ciudate sau grave.Vine şi ziua lor.Plus că ultima dată când am spus unui necunoscut că sunt ateu a ajuns la concluzia că sunt idiot,anarhist şi ignorant.Poate sunt,nu se ştie niciodată.
Astăzi voi povesti 2 întamplări ce au legatură cu biserica.Prima îşi are originea în copilărie,mai exact în clasele 1-4.Pe atunci,cred că se face asta şi acum,copii erau duşi la biserică şi participau la împărtăşanie.Asta presupunea plătirea a aproximativ un leu pentru 2 lumânări,statul în picioara pe tot p…

Unde nu-i cap...

Eu sunt bătut in cap.De ce ?Asta urmează să clarific.
Uneori mi-am pus capul la contribuţie prea mult.Iar el nu a fost chiar cel mai câştigat din chestia asta.Dar s-a răzbunat el într-un moment în care pioşenia era mare în mine.Dar povestea asta e pentru altă zi.
Atunci când eram mic cea mai mare pedeapsă pe care o puteam primi era să nu fim lăsaţi să ieşim afară.Astăzi ar fi oribil sa fim lăsaţi fără internet.Tocmai datorită faptului că nu puteam trăi în casă,nimeni şi nimic nu putea să îmi stea in drumul spre întalnirea cu ceilalţi copii.
Asfel încat atunci când am căzut şi m-am rostogolit pe scări lovindu-mă cu capul de fiecare din cele 8 trepte singurul gând din capul meu a fost să ies mai repede pe uşa de la intrarea in bloc,nicidecum să verific dacă  m-am lovit serios.Înca mai am semnul de la scări pe cap.
Fotbalul a fost şi este una din cele mai mari pasiuni ale mele.Dar mi-a dat şi cea mai mare “bătaie”de cap.La propriu.Am descoperit că mingea e rotundă printr-o metodă similară cu…

Melodia de duminica

Mare ti-e gradina !

O femeie de 46 de ani şi-a înjunghiat soţul pentru că acesta a schimbat canalul TV de pe o telenovelă,pe un meci de fotbal.Filomeno Esposito,din oraşul Treviso,s-a supărat atât de tare pe soţul său,încât a mers în bucătărie,a luat un cuţit cu lama de 30 de centimetri şi l-a înjunghiat de mai multe ori pe bărbat.În acest moment, soţia violentă se află în arestul poliţiei. Bărbatul înjunghiat va fi externat în câteva zile.
Uneori stau şi mă întreb cât de departe poate merge prostia umană.Dar la fel ca în povestea lui Ion Creangă întotdeauna se va găsi unul mai prost decât cel dinainte.
Ce poţi să mai spui atunci când citeşti o astfel de ştire ? Ai putea doar să înveţi să nu îţi întrerupi prietena/soţia/mama/sora atunci când când ele sunt cufundate in povestea serialului.
Mai bine îţi suni prietenii,microbişti sau nu,la o bere undeva în oraş deoarece acum aproape orice pub,bar sau cafenea are cel puţin un televizor la care poţi urmări meciul făra a fi nevoit să tresalţi de fiecare dată când…

Eu si filmul

A word of warning... In space no one can hear you scream.

ALIEN



Voi începe o rubrică săptămanală în care voi prezenta un film pe care eu îl consider bun, începând cu anul 1979 şi până la blockbusterele de azi.

Primul film ales este Alien, realizat cu un buget de doar 11 milioane de dolari, o capodoperă a lui Ridley Scott,dar şi a genului horror.Un film ce a reuşit să fascineze timp de mai bine de trei decenii şi să conţină a doua cea mai înfricoşătoare scena din istorie având în prim-plan ceea ce avea sa devină o creatura iconică a cinematografiei.

Filmul începe calm,lăsandu-te să te familiarizezi cu lumea imaginată de regizor în care răspunzând unui apel de ajutor, echipajul navei Nostromo descoperă o navă extraterestră părăsită şi câteva ouă ciudate. Dintr-un ou iese un mic parazit care se ataşează de unul dintre ei apoi acţiunea începe cu o “palmă peste faţa echipajului”.Din acel moment se pune în mişcare o cursă pentru supravieţuire în care este evident că cel de-al 8-lea pasager…

Idee

“If you’re just starting out as a writer, you could do worse than strip your television’s electric plug wire, wrap a spike around it, and then stick it back into the wall. See what blows, and how far. Just an idea.”

Acesta este un citat din cartea-manual “On Writing: A Memoir of the Craft” scrisă de Stephen King şi tradusă la noi cu titlul “Misterul regelui. Despre scris”.
Citatul face referire la o amintire a autorului în care,convins de fratele său,a reuşit să ardă reţeaua electrică a casei.De asemenea el mai spunea că este unul din norocoşii generaţiei de romancieri ce au crescut fară televizor ceea ce a reprezentat şansa lor,deoarece nu le-a fost inhibată imaginaţia de către cutia vorbitoare.
Asta mă aduce la subiectul de azi : Avem nevoie cu adevărat de televizor ?
La ce flux de informaţii inutile şi paraziţi media se perindă pe ecran aş zice că televizorul e un moft şi nicidecum o necesitate.Dacă eşti interesat cu adevărat de un subiect poţi căuta pe internet,doar nu degeaba G…

Un drum nou

ÎNCEPUT


Am pornit pe un drum nou şi sper că am păşit cu dreptul. Îmi doresc ca pe parcursul acestui drum să fiu insoţit de cât mai multe persoane. Vreau să le mulţumesc tuturor celor care au susţinut acest proiect încă din faşă şi să ii asigur că voi incerca să nu ii dezamăgesc. Let the games begin !