Treceți la conținutul principal

Cel mai bun profesor

Trebuie sa o spun de la inceput:am facut parte dintr-o generatie frumoasa dar si foarte norocoasa.Am avut norocul de a creste cu desene animate de care ne amintim si acuma,desene pentru care lasam inclusiv joaca afara cu prietenii.Atunci cand incepeau pe Tvr Testoasele Ninja eram cu totii in casa.

Din pacate marele pacat al lor a fost dublarea.Nu doar faptul ca vocile nu se potriveau nici cu personajele,nici cu actiunea.Interpretarea lor era similara cu cea din Twillight a lui Kristen Stewart.La fel era la toate desenele transmise de ei.

Dar norocul nostru s-a numit Cartoon Network.El a fost primul si cel mai bun profesor de engleza pe care l-am avut.Bine,mai au existat si alti profesori de engleza foarte buni,precum muzica si filmele dar si cativa pe care i-am intalnit la scoala sau la liceu.

Asta ne aduce la ziua de azi.De foarte multa vreme m-am obisnuit sa ma uit la filme fara subtitrare.De ce ?Pentru ca asta ma ajuta sa imi imbunatatesc vocabularul,dar si pentru ca unele subtitrari nu sunt chiar ok si mai te fac si sa pierzi faze din film.

Dar ele mai au o hiba.Traducatorii fac greseala de a pune mai multe fraze impreuna,iar acestea apar pe ecran chiar inainte ca personajul sa deschida gura.Asta te face sa pierzi din tensiunea,drama sau comicul unei anumite replici.

Acum ceva timp chiar s-a propus in Parlamentul Romaniei sa fie dublate filmele.Mare idiotenie.In primul rand pentru ca s-ar pierde farmecul filmului(imaginati-va doar cum ar suna Yoda in romana)dar si pentru ca sunt anumite glume ce au sens doar in limba romana.Acest ultim lucru l-am constientizat doar atunci cand m-am uitat la desene cu sor'mea si era o gluma.Eu nu m-am prins decat atunci cand am tradus replica in cap,iar ea nu s-a prins deloc.Poate de aia stateam eu vara trecuta pana la 3 noaptea in fata televizorului doar pentru a vedea Top Cat in limba engleza pe Boomerang.

Postări populare de pe acest blog

Melodia de duminica

Arhanghelul Raul

O sa fiu scurt si la obiect, la fel ca si cartea. Arhanghelul Raul e o carte SF scrisa de Ovidiu Eftimie, scriitor pentru Times New Roman, un site de umor destul de cunoscut. La fel ca si articolele de pe site si aceasta carte este plina de glume si majoritatea sunt foarte bune.

Povestea cartii e simpla, Raul, un tip obisnuit ajunge in iad dar e trimis inapoi pe Pamant pentru a opri Apocalipsa. Lui i se mai alatura un agent SRI, nasii de pe trenuri si alte personaje, unele mai traznite decat altele.

Nu vei privi cu aceasi ochi intarzierile trenurilor si circulatul cu "nasul" dupa ce vei citi cartea. Cartea fiind scurta, la doar 170 de pagini, permite povestii sa fie extrem de concisa si in ciuda numeroaselor elemente introduse se misca intr-un ritm alert tinandu-te in priza.

Am citit cartea in aproximativ doua ore si nici nu am simtit cum a trecut timpul iar datorita concentratiei mari de glume pe pagina am fost constant cu un zambet pe buze. Recomand cartea celor ce vor sa…

Am incercat ceva nou !